Programul Shuttle–Mir a fost un program de colaborare spațială, între Rusia și Statele Unite, care a implicat vizitarea de către navetele spațiale americane, a stației orbitale rusești Mir. Ca parte a aranjamentului, cosmonauții ruși au zburat cu navetele americane, iar la rândul lor, astronauții americani au zburat la bordul rachetei rusești Soiuz, pentru a se implica în misiuni de lungă durată la bordul stației Mir.
Proiectul supranumit uneori și „Faza unu”, a fost dezvoltat cu intenția de a permite Statelor Unite, să învețe din experiența Rusiei privind zborurile spațiale de lungă durată și pentru a promova un spirit de cooperare între cele două națiuni și agențiile lor spațiale, respectiv NASA și Agenția Federală Spațială Rusă. Proiectul a ajutat la pregătirea unei colaborări viitoare, „Faza doi” a proiectului comun, construcția Stației Spațiale Internaționale.
Programul a fost anunțat în 1993, prima misiune a avut loc în 1994 și proiectul a continuat până la completarea sa programată în 1998.